BELGIA

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

BELGIA

Mesaj  Vizitato la data de Sam Feb 16, 2008 6:39 pm

Belgia
Denumirea oficială: Regatul Belgiei
Capitala: Bruxelles (960.000 loc.)
Limba oficială: bilingvism; olandeză (flamandă) și franceză (valonă)
Suprafața: 30.500 km2
Locuitori: l0,l4 mil.; (333 loc./km2)
Religia: catolicism 90%, protestantism, mozaism
Moneda: francul belgian
Forma de guvernământ: regat
Ziua națională: 2l iulie

Geografia: B. este așezată în vestul Europei cu ieșire la Marea Nordului. Limite: M. Nordului, Olanda (N), Germania, Luxemburg (E), Franța (S și V).

G. fizică: Relieful B. urcă în trepte de la M. Nordului din NV terit. către SE, până în masivul Ardeni (400-700 m), un podiș vechi (Belgia înaltă). În centru, se află reg. Brabant, ceva mai joasă și înclinată spre mare; Belgia de Jos, Flandra, cu colinele din Campine, este situată în V țării; o regiune nisipoasă ce merge până la Câmpia flamandă pe coasta de la M. Nordului. Atât Podișul Condroz (SE), cât și Podișul Ardeni sunt străbătute de ape pline de meandre, care au săpat văi adânci de 200-300 m (Sambre-Meuse); fenomene carstice (ocrotite în rezervații). Rețeaua hidrografică este bogată; apele au debit mare.

Clima: este temperat-oceanică, bogată în precipitații (900 mm/an) aduse de vânturile din vest. Temp. medie anuală din iarnă și vară este de 30 și l7˚C. În Ardeni clima e mai aspră; în Campine mai caldă.

Floră și faună: Pădurile cuprind 20% din terit. în special în masivul Ardenilor; păduri de foioase: stejar, fag, mesteacăn. Fauna: pisica sălbatică, jderul, salamandra; avifaună în reg. litorală (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul). Peste 200 de rezervații (de stat și particulare) și un parc național.

Populația: B. este unul din statele cele mai dens populate din lume, datorită poziției privilegiate pe continent, deschiderii spre Ocean. Pop. este formată din valoni (în sud) care vorbesc un dialect al limbii franceze și flamanzi 55% (în nord și vest) care vorbesc o limbă germanica. 30% din pop. activă este prinsă în industrie. Cu toată creșterea lentă a pop. șomajul a crescut. Rata natalității: 11,8‰; a mortalității: l0,5‰. Rata pop. urbane 97%.

Resurse și economie: Economia foarte dezvoltată; ramuri tradiționale: ind. textilă, sticlărie, ceramică, șlefuirea diamantelor. Ind. metalurgică feroasă și neferoasă (cupru, zinc, plumb, aluminiu), ind. constructoare de mașini; mașini agricole, autovehicule, mașini unelte, material feroviar, vase fluviale și maritime, farmaceutică; aparatură pentru telecomunicații. Industria de extracție a huilei; ind. de prelucrare și chimizare a petrolului pe care îl importă alături de o serie de materii prime de care duce lipsă. Agric. antrenează 3% din pop. activă; preponderentă creșterea animalelor: porcine și bovine. Se cultivă cereale (grâu, orz, secară), plante ind.; sfeclă de zahăr, legume. Cca. 70% din energia electrică este obținută prin energie nucleară. Serviciile sunt foarte diversificate.

Transporturi și comunicații: B. are o bogată rețea de căi ferate (transporturi ce funcționează practic fără nici o întârziere); căi rutiere, fluviale (printre cele mai dense din lume). Râurile sunt legate prin canale, formând un excelent sistem de transport pe apă.

Orașe: porturi importante: Antwerp (renumit pentru șlefuirea diamantelor), Ghent, Ostend, Charleroi, Liege, Bragge/Bruges. Există 4 universități: cea mai veche fiind cea din Louvain.

Istoria: Celții belgi au fost cuceriți de romani (58-50 î. Hr.) și terit. transformat în prov. romană: Gallia Belgica; de franci (sec. III—IV d. Hr.), făcând parte din regatul merovingian, apoi imperiul carolingian și Lotharingia (după 843 d. Hr.). În sec. IX invazia vikingilor. Una dintre cele mai intens urbanizate zone ale Europei (sec. XI-XIII) datorită ind. postăvăritului. Se dezvoltă formațiuni statele semi-independente, comitatele Flandrei și Brabandului, care în l384 intră sub stăpânirea Burgundiei. Moștenite de Carol Quintul, împărat german și rege al Spaniei, vor fi lăsate moștenire fiului său Filip II al Spaniei în l559. După revoluția Țărilor de Jos împotriva Spaniei (l572) și obținerea independenței Olandei (l58l), terit. B., preponderent catolice, reunite în «Uniunea din Arras» rămâne sub ocupația spaniolă; în l7l4 trec în posesia familiei de Habsburg. După înfrângerea lui Napoleon, Congresul de la Viena (l8l5) decide intrarea B. în componența Țărilor de Jos. În l830 izbucnește la Bruxelles revoluția anti-olandeză, în urma căreia B. își proclamă independența. Prin Constituția din l83l, după modelul celei americane, devine monarhie constituțională. I se asigură din partea puterilor europene un statut de «neutralitate garantată». În ambele războaie mondiale, B. este ocupată de trupele germane, deși își declarase, de fiecare dată, neutralitatea. În ultimele decenii au crescut disputele lingvistice între vorbitorii de limbă franceză (valonii) și cei de limbă olandeză (flamanzii), accentuate de diferențierea pe plan econ. a nordului și a sudului, repercutate în viața politică și în instabilitatea guvernului. În l988, B. devine stat federal (Flandra, Vallonia și enclava francofonă a Bruxellesului). Un stat care, datorita situării sale într-o zonă de interferență și de confruntare a civilizațiilor, a căpătat o adevărată vocație Europeană. Stat fondator al Consiliului Europei în l949 și al altor instituții, în special europene, de o deosebită importanță (CEE, VEO, NATO).

Statul: este federal, monarhie constituțională, regat ereditar, potrivit Constituției din l83l. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat și Camera Reprezentanților); cea executivă de un cabinet format în urma alegerilor pentru Camera Reprezentanților. Conform principiului regele domnește dar nu guvernează monarhul are un rol extrem de discret în viața politică a statului, limitându-se de obicei la transmiterea de mesaje, dar un rol public important simbolizând unitatea statului și a națiunii. Multipartitism.


Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum