GERMANIA

In jos

GERMANIA

Mesaj  Vizitato la data de Lun Feb 18, 2008 6:39 pm

Germania
Denumirea oficială: Republica Federală Germania
Capitala: Berlin (3,4 mil. loc.)
Limba oficială: germana
Suprafața: 357.000 km2
Locuitori: 8l,77 mil. (229 loc./km2)
Religia: protestantism 40%; catolicism 35%; neoprotestantism
Moneda: marca germană
Forma de guvernământ: republică
Ziua națională: 3 octombrie

Geografie: G. este așezată în Europa Centrală, cu deschidere la M. Nordului și M. Baltică. Limite: M. Nordului, Danemarca, M. Baltică (N), Polonia, Cehia (E), Austria (S și SE), Elveția (S), Franța, Luxemburgul, Belgia, Olanda (V).

G. fizică: Relieful, de la N spre S are trei trepte; în N, un șes larg, cu morene, lacuri și mlaștini, câmpia Germaniei de Nord. În M. Nordului se află numeroase insule, cele mai mari fiind: Frisicele de Est, Helgoland, Sylt etc. A doua treaptă: în centrul Germaniei, masive muntoase vechi (hercinice), foarte erodate (500-l000 m. alt.), Munții Harz, Masivul Renan, Munții Pădurea Turingiei, Jura Suabă, Munții Metaliferi, Pădurea Bohemiei, Pădurea Neagră (vf. Feldberg l493 m). A treia treaptă: sudul G. unde se înalță munții Alpii Bavariei (vf. Zugspitze, 2963 m) în mare parte calcaroși, în fața cărora se întinde un platou neted (Pod. Bavariei) înclinat spre Dunăre, străbătut de râuri ce izvorăsc din Alpi. Rețeaua hidrografică este bogată și legată printr-un sistem de canale folosite în economie și transport. Canalul Mitteland, Canalul Dunăre-Main-Rin etc. Sunt trei mari bazine: din Marea Nordului: Elba, Weser, Ems, Rhein/Rin, din M. Baltică: Oder și afluenții săi, din M. Neagră: Donau/Dunărea (cu afluenții săi). În sud, la granița cu Elveția, Lacul Boden/Konstantz, de origine glaciară.

Clima: G. are un climat de tranziție de la cel temperat-oceanic din NV, la cel temperat-continental din centru și NE. Vânturile dinspre V aduc precipitații bogate; Valea Rinului este mai adăpostită, cu climă mai blândă. Temp. medie anuală -lºC și l8ºC în ianuarie și iulie. Precipitații 500-640 mm/an în nord; l270 mm/an în munții din Sud.

Floră și faună: Pădurile cuprind cca. 30% din terit. G. iar pășunile 25%. În zonele muntoase predomină coniferele; în câmpia nordică, vegetația de landă și pădurile de conifere; de fag și stejar. De-a lungul țărmului M. Nordului, vegetația de mlaștini. Fauna G. cuprinde: căprioara, jderul, pisica sălbatică, bizonul, hârciogul, sturzul, privighetoarea, bufnița pitică. G. are numeroase rezervații naturale și parcuri naționale; o politică ecologică împotriva poluării industriale.

Populația: ca număr, G. ocupă locul al doilea în Europa, după Rusia. Pop. este formată din germani 93%; minorități: turci, iugoslavi, italieni, polonezi, greci, spanioli, austrieci. Densitatea pop. este printre cele mai ridicate din Europa. Concentrarea max. pe valea Rinului, în zona Ruhr (peste 5500 loc./km2). 50% din pop. activă lucrează în servicii, dovadă a dezvoltării economice a G., cca. 40% în ind. și cca. 5% în agric. Rata natalității: 9,2‰; a mortalității: l0,9‰ (Populația este îmbătrânită). Rata pop. urbane: 86%.

Orașe: Hamburg (port) pe Elba, la l00 km de M. Nordului Munchen (S) cap. landului Bavaria, Koln, Frankfurt, Bremen (port) pe Weser, Dusseldolf (pe Rin), Leipzig/Lipsca, Dresden/Dresda (port pe Elba), Yena. G. are peste 80 de universități și colegii.

Istoria: Terit. G. era locuit de triburi germanice, celtice și slave. În sec. I-IV d. Hr. este parțial cucerit de romani (partea de S și de V până la Rin și Dunăre), devenind provincie a Imp. Roman. În sec. VI-VIII Regatul Francilor cucerește terit. locuite de alamani, turingi, saxoni și bavarezi, iar în sec. IX (843), Regatul Franc (Carolingian) se împarte în cel occidental (nucleul Franței) și cel oriental (nucleul Germaniei) prin tratatul de la Verdun. Elba era granița estică până unde locuiau germanii în sec. IX-X. Apărarea și victoria în fața triburilor maghiare și slave sub dinastia ottoniană (955 - înfrângerea maghiarilor pe râul Lech); iau naștere: Franconia, Swabia, Bavaria, Saxonia, Lorraine. În sec. X-XIV granița este împinsă spre est; proces de creștinare sub patronajul arhiepiscopatului de Brandemburg, apoi în cadrul procesului de colonizare agricolă extinderea pop. germane în terit. slave, la E de Elba. În 962 Otto I (936-73) se încoronează la Roma ca împărat, exercitându-și nominal autoritatea asupra terit. G. și Italiei, cu pretenții de supremație asupra întregii Creștinătăți. Restaurarea imp. roman în varianta germanică (viitoarea titulatură de Sfântul Imperiu Roman de Națiune germană). Din sec. XI începe lupta între imperiu și papalitate (lupta pentru învestitură) cu episodul canosa l077. G. era fărâmițată în principate ducate, comitate care încep sa se afirme econ. și politic relativ autonom; Liga hanseatică o alianță a orașelor de la M. Baltică (Lidbeck, Wismar, Rostock, Hamburg etc.) controla comerțul în zonă, își dezvoltă sistemul propriu de legi maritime și comerciale și cunoaște maxima sa înflorire în sec. XIV. În l5l7, Martin Luther își afișează cele 95 de teze ale sale pe ușa catedralei din Wittenberg (împotriva indulgențelor papale, pentru folosirea limbii naționale în biserici, contestă autoritatea papală etc.). Luther traduce biblia în limba germană. Nordul G. e de partea Reformei (cca. 80% devin luterani); sudul rămâne catolic. Conflictele religioase vor duce la un adevărat război încheiat prin pacea de la Augsburg (l555) între Carol Quintul și principii protestanți; eșecul politicii de centralizare a imperiului și afirmarea tot mai mare a puterii principilor teritoriali. Principii germani creează Uniunea Protestantă (l608) pe de o parte și Liga Catolică (l609) pe de altă parte, care se opun și se ajunge la Războiul de 30 de ani (l6l8-l648) care distruge prosperitatea econ. atinsă de orașe și fărâmițează și mai mult G. Pe terit. G. se luptă trupe germane, spaniole, austriece, suedeze, daneze etc. După Pacea Westfalică (l648) puterea principilor crește, se creează centre independente, care însă nu pot face față ascensiunii Prusiei și Austriei, ce luptă pentru supremație. Urmează o serie de războaie în care Prusia iese victorioasă (Războiul de 7 ani etc.) sub Frederic II (l740-86). Polonia este și ea împărțită în l772, l793 și l795 G, obținând importante victorii și devenind vecin al Rusiei până la primul război mondial. După războaiele napoleoniene, Sfântul Imperiu Roman încetează să mai existe (l806). Prin Congresul de la Viena (l8l4-l8l5) G. rămâne un stat fărâmițat. Revoluția din l848 este repede înăbușită de reacțiune. Cancelarul Bismarck formează Confederația Germană de Nord; exclude Austria (l866) și unifică G. prin forță. În l87l se creează Imperiul Federal German sub Wilhelm I (Al doilea Reich); G. câștigă lupta pentru unificarea lumii germanice. Câștigă Alsacia și Lorena. G. după războiul cu Franța (l870-7l) devine prima putere econ. în Europa, a doua după S.U.A. Sub Wilhelm II, expansiunea colonială a G. se ciocnește de britanici și francezi. În iunie l882 se creează Tripla Alianță (Germania, Austria, Italia) care precede izbucnirea primului război mondial (l9l4-19l8), încheiat cu înfrângerea Germaniei. În 3 nov. l9l8 izbucnește revoluția și monarhia este abolită; la 9 nov. se proclamă Republică, iar în l9l9, la Weiwar, se adoptă Constituția care o consfințește. În l9l9 Bremenul și Bavaria se proclamă Republici sovietice. Prin Tratatul de la Versailles, 26.VI.l9l9, G. pierde toate coloniile, Alsacia și Lorena, este obligată să plătească grele despăgubiri de război; nu i se mai permite înarmarea, armata națională. Între l929—33 criza econ. deschide drum ascensiunii nazismului. La 30.I.l933 Hitler devine Cancelar al G. Instaurarea dictaturii naziste a celui de al III-lea Reich și crearea Axei Berlin-Roma-Tokio: declanșarea celui de al doilea război mondial ca urmare a agresiunii G. împotriva Poloniei, după ce anterior își anexase Austria și Cehoslovacia. La 8 mai l945 G. capitulează necondiționat în fața forțelor aliate ale Națiunilor Unite. G. este împărțită în 4 zone de ocupație de către: SUA, Marea Britanie, URSS și Franța. Prin Conferința de la Potsdam, l945, se fixează noile granițe ale G. și principiile: demilitarizare, denazificare, democratizare. Etnicii germani din Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, sunt expulzați forțat în G. (l945-46) Tribunalul de la Nurenberg îi judecă pe criminalii de război. Ca urmare a impunerii de către URSS a regimului său pol. și econ. în zona pe care o ocupa și a nerespectării obligațiilor privind reparațiile de război. În l948, Marea Britanie, SUA și Franța hotărăsc crearea unui stat federal în zonele lor de ocupație. În l949 se consacră împărțirea de fapt în Rep. Federală Germania (cap. la Bonn) și Rep. Democrată Germană (cap. la Berlin). Până în l990 pop. german trăiește în două state diferite, cu regimuri politice diferite. Cancelar al R.F.G. este Konrad Adenauer (l949-63); G. intră în categoria statelor puternic industrializate din lume („miracolul vest-german”). R.D.G. se dezvoltă după model sovietic, cu o econ. centralizată, socialistă. Legăturile între cele doua state sunt complet rupte, diferențiindu-se tot mai mult. Între l949-6l, 3,5 mil. de germani din E fug în V. În l955 R.F.G. intră în NATO; în l957 devine membru fondator al CEE. R.D.G. intră în CAER (l950) și în Tratatul de la Varșovia (l955). În l96l se construiește zidul Berlinului; extrem de sever păzit. Cei ce încearcă să treacă în V sunt executați. Cancelarul Willy Brand, în l970 încheie tratate cu URSS și Polonia, recunoscând ca inviolabile granița ODER-NEISSE; în l972 tratat cu privire la relațiile dintre cele două state germane; în l973 ambele state sunt admise în ONU. R.D.G. respinge programul reformator al lui Gorbaciov. În l989 Cehoslovacia și Ungaria își deschid granițele lor cu Austria și sute de mii de cetățeni est-germani se refugiază în R.F.G. În martie l989 mari manifestații pentru democrație în R.D.G. La 9 noiembrie l989 cade zidul Berlinului; PSUG renunță la monopolul puterii. În l990 primele alegeri libere în R.D.G.; în l990, la l iulie, cancelarul Helmut Kohl cancelarul RFG, și reprezentantul guvernului „marii coaliții” din RDG semnează tratatul de reunificare a celor două state germane. Cele 4 mari puteri victorioase în l945 semnează un tratat prin care renunță la vechile lor drepturi asupra terit. german. G. își redobândește suveranitatea de stat. Bundestagul constituit după primele alegeri pangermanice alege ca sediu al parlamentului și guvernului Berlinul.

Statul: este republică parlamentară, stat federal, potrivit Legii Fundamentale din l949 care în l990 devine Constituția Germaniei unificate. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Adunarea Federală sau Bundestsagul și Consiliul Federal sau Bundesratul); cea executivă de un guvern federal, numit de Bundestag, ca rezultat al alegerilor legislative. Multipartitism.


Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Drapelul Germaniei

Mesaj  Vizitato la data de Lun Mar 17, 2008 10:43 pm


Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum