MONGOLIA

In jos

MONGOLIA

Mesaj  Vizitato la data de Mier Feb 20, 2008 6:57 pm

Mongolia
Denumirea oficială: Statul Mongoliei
Capitala: Ulan Bator (550.000 loc.)
Limba oficială: mongola
Suprafața: 1.565.000 km2
Locuitori: 2.458.000 (2 loc./km2)
Religia: budism de orientare lamaică
Moneda: tugrik-ul
Forma de guvernământ: republică
Ziua națională: 11 iulie

Geografie: M. este un stat în Asia Centrală, fără ieșire la mare. Limite: Rusia (N), China (E, S și V).

G. fizică: M. este o enclavă în Asia Centrală, având la N vasta regiune a Siberiei ruseș ti. Relieful este un vast podiș cu alt. între 1.000-2.000 m, străbătut de lanțuri muntoase înalte, din granit și șisturi cristaline. În regiunea de SV, lanțul Munților Altaiul Mongol (4.362 m), continuați cu Altaiul Gobi spre S. În N, Munții Hangai (3.905 m) al căror lanț se întinde spre centru, până în Deșertul Gobi (900-1.200 m). Regiunile de E și de S fac parte din Deșertul Gobi (nisipos în SV, în rest pietros). Râurile din N sunt mai lungi și cu un debit mai mare (Orhon 724 km și Selenga 573 km) decât restul cursurilor; în general rețeaua de ape este săracă. Peste 1500 lacuri, cele mai multe sărate (în N și NV; L. Hubsugul, L. Hara).

Clima: este continental excesivă, fiind departe de influența oceanului. Iernile sunt lungi cu temp. de până la -40°C, cu viscole care spulberă zăpada; verile sunt scurte, cu temp. foarte ridicate, de 38°C, uneori până la 45°C. Precipitațiile sunt sărace, sub 60-50 mm/an.

Floră și faună: În N, păduri de conifere, pășuni alpine; în centru și est, vegetație de stepă; în Deșertul Gobi, vegetație xerofită sau absentă. Fauna în N, specifică taigalei (zonă a pădurilor de conifere, liniștită și întunecată): lupul, vulpea, elanul, hermelina, păsări. În S, faună specifică Asiei Centrale: gazela, antilopa, argalul, cămila și ursul specific pod. Gobi. În zonele de stepă și deșert: rozătoare, dropii, fazani.

Populația: este formată din mongoli, peste 85%; kazahi, buriați, ruși, chinezi. Concentrarea pop. în N și NE; în capitală și pe valea râului Selenga. Partea pop. care era seminomadă este în curs de a se sedentariza. Rata natalității: 26‰; a mortalității: 6,7‰. Pop. urbană: 60%.

Resurse și economie: Mongolia este în faza de tranziție de la sistemul economiei socialiste, cu planificare centralizată, la economia de piață. Agric. se bazează pe creșterea animalelor (cele mai multe animale pe cap de locuitor din lume): cabaline, cămile, ovine, caprine, bovine. Culturile de cereale (grâu și orz) doar pentru consum și insuficiente. Resurse minerale: fluorite, cupru, molibden, zinc, tungsten. Metalurgia neferoasă este foarte dezvoltată, de importanță mondială (combinatul de înnobilare a minereului de cupru de la Erdenet). Industrii tradiționale: textilă, de pielărie, alimentară.

Istoria: În antichitate și evul mediu, pe terit. M. trăiau triburi protomongole și prototurcice; în 209 găsim triburi hunice, împotriva cărora China ridică Marele Zid dinspre N. Succesiv își impun dominația: avarii, uigurii (sec. VIII), kirghizii. În sec. XIII, Ginghis Han (1206-1227) unește triburile mongole: nomade și întemeiază un imperiu uriaș înglobând N Chinei (terit: de la N Marelui zid), Asia Centrală (Buhara, Samarkand, Merv) și până în. E Europei devenind mare-han: Imperiul este bine organizat: reședința lui Ginghis Han este la Karakorum. Tătarii îi înving pe cnejii ruși și pe cumani în: 1223 la Kalka. În 1237-1240 mongolii (numele este răspândit asupra întregii pop. din terit. de la numele unui singur trib mongol) cuceresc Rusia, stepa cumană, Polonia, înving armata cavalerilor teutoni și pe cea a ungurilor (1241). În 1258 este cucerit Bagdadul și în locul califatului abbasid apare statul ilhanid. În 1271 și 1279 Kubilai cucerește China, devenind împărat; campanii până în Jawa, Japonia. Spre sfârșitul sec. XIII mongolii adoptă islamismul; începe fărâmițarea imperiului. Hoarda de Aur va stăpâni stepele nord-pontice și cele central asiatice. China va lua o mare parte din imperiul mongol (1691). În sec. XVI-XVII în M. se răspândește lamaismul (budism originar din Tibet). În 1911, M. Exterioară, cu ajutorul Rusiei, scapă de sub stăpânirea Chinei, devine autonomă. În 1924 se proclamă republică populară (abolirea monarhiei), cu ajutorul Armatei Roșii Sovietice, și devine stat socialist; secularizează averile clerului, colectivizează agricultura, reprimă sângeros orice opoziție. În 1945 participă alături de sovietici în războiul cu Japonia. În 1946 tratat de prietenie cu URSS. În 1950 China comunistă îi recunoaște independența. În 1962 Mongolia devine membră a CAER-ului. În disputele ideologice dintre sovietici și chinezi, Mongolia este alături de URSS. În 1990, partidul unic (Partidul Popular Revoluționar Mongol) renunță la monopolul puterii și la marxism-leninism. Începe tranziția la un stat de drept; în 1992, intră în vigoare o nouă Constituție, care garantează proprietatea privată, recunoaște pluripartitismul și economia de piață.

Statul: este republică parlamentară, potrivit Constituției din 1992. Puterea legislativă este exercitată de Marele Hural Popular; cea executivă de Consiliul de Miniștri, numit de Marele Hural Popular. Șeful statului: președintele prezidiului Adunării Populare. Un regim în curs de democratizare.

Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum