OLANDA

In jos

OLANDA

Mesaj  Vizitato la data de Mier Feb 20, 2008 8:14 pm

Olanda
Denumirea oficială: Regatul Țărilor de Jos
Capitala: Amsterdam (oficial sediul puterii publice) (1 mil. loc.) și Haga (de facto) (685.000 loc.)
Limba oficială: olandeza
Suprafața: 34.000 km2
Locuitori: 15,6 mil. (459 loc./ km2)
Religia: catolicism 35%; protestantism 30%; islamism
Moneda: guldenul
Forma de guvernământ: regat
Ziua națională: 30 aprilie

Geografie: O. este așezată în Europa ,de Vest, pe coasta Mării Nordului. Limite: Germania (V), Belgia (S), M. Nordului (V și N).

G. fizică: O. este Regatul Țărilor de jos cuprinde o mare parte a Câmpiei Europei Occidentale. Este „țara polderelor" (terenuri obținute prin secarea apei), care are sub nivelul mării 27% din terit. (nordul reg. Ijsselmeer). O parte din coastă și din fostul Zuider Zee (golf) sunt transformate în poldere. Digurile sunt construite solid, să reziste celor mai puternice furtuni. Terit. O. este împânzită de canale care au cursul apei deasupra nivelului general al câmpiei. Multe râuri au ecluze care se închid și deschid regularizând cursul apelor în timpul mareelor. În N există un teren cu depresiuni mlăștinoase și cu morene, urmare a glaciațiunii cuaternare. În interior, terit. este mai înalt (peste 90 m): dealurile din împrejurimile Rinului, Maas și delta Scheldt (peste 300 m). În S, podișul calcaros Limburg, are 321 m alt. Cele 3 ape: Rhin, Maas și Scheldt sunt navigabile și se varsă în M. Nordului prin estuare.

Clima: este temperat-oceanică, dulce și umedă, cu vânturi permanente (mori de vânt). Temp. medie anuală este de 1°C în NE și 30°C în SV în luna ianuarie; 16°C în NV și 17°C în SE în iulie. Precipitațiile sunt de 690-780 mm/an, aduse de vântul din V.

Floră și faună: Pădurile reprezintă 9% din teritoriu (în E); păduri de foioase (fag și stejar); turbării și parcuri naționale pentru prezervarea florei și faunei; vegetația halofilă și arenicolă; fauna: păsări de apă (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul etc.). Se mai numește „țara lalelelor”.

Populația: O. are o pop. omogenă (olandezi), care vorbește o limbă germanică. Densitatea loc./km2 este printre cele mai ridicate din lume. Există peste 600.000 de imigranți (turci, marocani, germani, britanici, belgieni, spanioli) și aprox. 150.000 de loc. originari din fostele colonii. Concentrarea max. a pop. în partea vestică. Natalitatea: 12,3‰; mortalitatea: 8,8‰. Rata pop. urbane: 89%.

Resurse și economie: O. este o țară cu o economie dezvoltată. Un rol important îl joacă comerțul internațional, transportul maritim, serviciile în general; portul Rotterdam este cel mai mare din lume și prin el trec toate mărfurile CEE transportate pe mare. Are o ind. diversificată și o tehnologie de vârf: petrochimie, electronică, nave, avioane, oțel, textilă, alimentară (Olanda este un mare exportator de lapte, produse lactate, ouă, carne de porc); autovehicule, șlefuirea diamantelor (Amsterdam); conserve de pește, bere, țigări, confecții (orașe industriale; Amsterdam, Haarlem, Haga, Rotterdam, Eindhoven-Breda, Tilburg ș.a.). Agric. este intensivă: creșterea animalelor (bovine, porcine); se cultivă: cartofi, sfeclă de zahăr, grâu. Este dezvoltată horticultura; pescuitul. Resurse bogate de gaze naturale la M. Nordului (a IV-a pe glob). Importă petrol, minereuri. Un rol important îl joacă companiile transnaționale: Shell, Philips ș.a.).

Transporturi și comunicații: rețea densă de căi ferate și șosele moderne. Transport fluvial , i maritim; flotă comercială maritimă foarte dezvoltată. Aeroport la Amsterdam.

Orașe: Amsterdam (capitala constituțională a țării); Rotterdam (cel mai mare port al lumii); Haga (reședința regală și administrativă); Utrecht, Eindhoven.(Uzinele Philips). Există 8 universități; cea mai veche fiind Leyden (1575) și Groningen (1614).

Istoria: În antichitate O. era locuită de batavi și frizi; care sunt cuceriți de romani în sec. I î. Hr.; în epoca migrațiilor trec sub stăpânirea francilor sec. V-VIII; din sec. IX terit. face parte din Lotharingia, din sec. X terit. ei fiind integrat imperiului romano-german. Fărâmițarea feudală specifică epocii.. Terit. este unificat sub denumirea de Țările de jos sub ducii Burgundiei (sec. XV) apoi trec sub dominația Habsburgică (14 07) și a Spaniei (1555), cuprinzând: Belgia, Luxemburg și NE Franței, Olanda și Zeelanda. În sec. XVI acestea două din urmă erau reg. prospere și protestante: ele se ridică împotriva stăpânirii spaniole (1568); Wilhelm Taciturnul conduce provinciile nordice către obținerea independenței (1581);„cele din sud rămân sub dominația Spaniei și după anul încheierii Păcii Westfalice (1648), prin care Republica Provinciilor Unite este recunoscută pe plan european ca stat independent. În sec. XVII O. devine o mare forță comercială a continentului (sec. XIV mai poartă și numele de „secolul olandez”); colonizează Indiile de Est, sudul Africii și America de Nord și de Sud; este o putere maritimă de frunte și centru de cultură. În 1795-1814 este ocupată de Franța. După 1815, Congresul de la Viena, din terit. vechilor Țări de Jos (Olanda și Belgia) și ale marelui Ducat de Luxemburg, se constituie un regat. Wilhelm de Orania devine Wilhelm I, regele Țărilor de Jos Unite și dă supușilor săi o constituție. Dar Uniunea belgo-olandeză se lovește de multe contradicții: în 1830 Belgia se revoltă și își dobândește independența, recunoscută de Wilhelm I în 1839. În 1848 se dă o nouă-constituție, bazată pe modul de scrutin cenzitar pentru cele două camere. În 1851 se permite catolicilor să se integreze în viața politică a țării. În 1862 se instaurează liberul schimb, ceea ce favorizează economia. În primul război mondial se menține neutralitatea. În 1917 este introdus votul universal și votul femeilor (1918). În al doilea război mondial Olanda este ocupată de germani (1940T 945). După război, o rapidă refacere econ., deși imperiul său colonial se prăbușește, în 1949 Indonezia devine independentă; intră în ONU (1945); crearea Beneluxului în 1947 (uniune vamală cu Belgia și Luxemburgul); în NATO (1949). În CEE în 1957. Din 1982 conduce creștin-democrația, (coaliție guvernamentală centru-dreapta; după 1989 centru-stânga. Stat cu puternică vocație europeană.

Statul: este monarhie constituțională, regat ereditar, regim parlamentar, conform Constituției din 1983. Potrivit principiului „regele domnește dar nu guvernează”, monarhul are un rol extrem de discret în viața politică a statului, dar un rol important în viața publică, el simbolizând unitatea statului și a națiunii. Puterea legislativă este exercitată de regină și de Statele Generale (parlament bicameral); mandat pe 4 ani; puterea executivă este exercitată de un cabinet format în urma alegerilor legislative. Multipartitism.


Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum