PERU

In jos

PERU

Mesaj  Vizitato la data de Mier Feb 20, 2008 8:24 pm

Peru
Denumirea oficială: Republica Peru
Capitala: Lima (6 mil. loc.)
Limba oficială: spaniola; limbă uzuală: quechua (amerindiană)
Suprafața: 1.285.000 km2
Locuitori: 24.233.000 (19 loc./km2)
Religia: catolicism 92%, protestantism, religii amerindiene
Moneda: noul sol
Forma de guvernământ: republică
Ziua națională: 28 iulie

Geografie: P. este așezat în America de Sud, în zona centrală a Anzilor, între golfurile: Guayaquil și Arica. Limite; Ecuador, Columbia (N), Brazilia, Bolivia (E), Chile (S), Oc. Pacific (V).

G. fizică: Relieful este variat, reprezentat de 3 regiuni distincte: o fâșie de litoral (Costa), care se întinde, de-a lungul Pacificului, pe o lungime de 2.480 km și pe o lățime de 40-80 km și care se înalță până la 1.500 m; este un vast deșert de nisip, cu oaze care sunt văile apelor ce coboară din Anzi. A doua zonă: Sierra, formată de vaste platouri înalte („punas”) dominate de Cordillerele Orientală și Occidentală (peste 4.000 m alt.), cu numeroase creste depășind 6.000 m alt.; punctul culminant: Cerro de Huascaran, 6.767 m alt. max.; văi adânci, înguste, vulcanism. A treia zonă este La Montana, câmpia ecuatorială din bazinul Amazonului, acoperită de păduri impenetrabile (junglă). Ape: afl. Amazonului, printre care, mai importante: Maranon, Ucayali, de pe cursul superior al Amazonului. Lacul Titicaca, la cea mai mare înălțime din lume la care se află un lac (3.850 m), este navigabil. Se află la granița cu Bolivia, cu care îl și împarte.

Clima: este variată, după altitudine: pe coastă, climă rece, din pricina curentului rece pacific; în Sierra, temp. scade odată cu alt., pe paltourile înalte, climă rece. În La Montana, climă ecuatorială. Temp. medie anuală: 18°C la Lima (Costa); 24°C în La Montana; 12°C la Cuzco (în Anzi). Precipitații: Lima: 40-30 mm/an; La Montana: 500-3.200 mm/an; Cuzco: 580 mm/an.

Floră și faună: Păduri ecuatoriale 50% din terit. P. (La Montana); vegetație xerofită în reg. de coastă. Faună caracteristică Anzilor și pădurii ecuatoriale.

Populația: este formată din 49% amerindieni, 33% metiși, 10% albi, creoli. Concentrarea max. a pop. în reg. de coastă și în Sierra. În junglă trăiesc cca. 100.000 de amerindieni. 60% din pop. activă este ocupată în agric. Rata natalității: 25,7‰; a mortalității: 6,5‰. Rata. pop. urbane: 72%.

Resurse și economie: Economie bazată pe minerit: resurse variate și bogate: argint (printre primii producători din lume), cupru, zinc, aur, wolfram, antimoniu, molibden, vanadiu, mercur, bismut, gaze naturale. Un potențial econ. important: pescuitul. Agric. are un randament scăzut; se cultivă: porumb, grâu, orez, trestie de zahăr, bumbac, fructe, zarzavaturi, cafea. Creșterea animalelor: bovine, ovine, porcine, caprine, lama, alpaca, cai, catâri. Alte resurse: lemnul (esențe tari), culturile ilegale de coca, care aduc devize importante. Alte produse pentru export: argint, fier, petrol (și derivatele lui) pește, lână, piei, fructe; guano.

Transporturi și comunicații: căi ferate, căi rutiere; autovehicule. Flotă comercială. Aeroport la: Lima, Cuzco, Arequipa, Iquitos.

Orașe: Arequipa, Callao, Cuzco, Iquitos, Huancayo. Există 8 universități, cea mai veche fiind cea din Lima (1551) și Arequipa (1821).

Istoria: P. a fost centrul Imp. Inca și al unei remarcabile civilizații. În 1532, P. este invadat de spanioli și cucerit în 1533 (expediția lui Pizarro). În 1543 devine centrul Viceregatului Peru și al puterii spaniole în coloniile Americii de Sud. Spaniolii exploatează P. în special pentru mineralele sale 1780-1781 izbucnește cea mai mare și cea mai violentă revoltă a amerindienilor din toată istoria continentului: condusă de Tupac Amaru. La 28 iulie 1821, P. își proclamă independența. Războiul contra Spaniei (1856-1866) se sfârșește cu victoria P. În 1879-1783: Războiul Pacificului (P. este aliat cu Bolivia); pierde prov. Tarapaca, Arica, Zacna, în favoarea statului Chile. (Tacna va fi retrocedată în 1929) După al doilea război mondial, instabilitate politică, totuși se restabilește legalitatea constituțională. După anii '60, intervenția militarilor în conducerea statului. 1968-1975 se naționalizează minele și băncile; reformă agrară. După anii '80 se dezvoltă mișcarea de sorginte maoistă „Calea luminoasă”. Criza econ. și politică se agravează. În 1990 este ales președinte Alberto Fujimori (contracandidatul său fiind marele scriitor Vargas Llosa), care suspendă garanțiile constituționale și dizolvă Parlamentul. Partidul său obține majoritatea în Parlamentul nou ales. În 1993: o nouă Constituție aprobată prin referendum. În 1996, teroriști din mișcarea Tripac Amaru (simpatizanți ai „Căii luminoase” ocupă ambasada japoneză din Peru luând ostateci. Președintele Fujimori nu se lasă șantajat și îi lichidează după o lună și mai bine de tensiuni.

Statul: este republică parlamentară, conform Constituției din 1993, președintele fiind ales prin vot direct. Puterea legislativă este exercitată de președinte și Congresul Național (Senat și Camera Deputaților); cea executivă dintr-un cabinet numit de președinte.


Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum