STATELE UNITE ALE AMERICII

In jos

STATELE UNITE ALE AMERICII

Mesaj  Vizitato la data de Joi Feb 21, 2008 8:16 pm

Statele Unite ale Americii
Denumirea oficială: Statele Unite ale Americii
Capitala: Washington (600.000 loc.) peste 3 mil. în aria metropolitană
Limba oficială: engleza americană
Suprafața: 9.364.000 km2
Locuitori: 265,765 mil. (28 loc./km2)
Religia: protestantism 60%; catolicism 25%, mozaism, ortodoxism ș.a.
Moneda: dolarul
Forma de guvernământ: republică
Ziua națională: 4 iulie

Geografie: S.U.A. sunt așezate în partea centrală a Americii de Nord, între țărmurile Oc. Atlantic (E) și Oc. Pacific (V); plus Alaska și Insulele Aleutian (în nord-vestul continentului) și Hawaii (în Oc. Pacific). Limite: Canada (N), Oc. Atlantic (E), G. Mexic și Mexic (S), Oc. Pacific (V). Teritorii dependente: Guam; Porto Rico, Marianele de Nord, Samoa Americane, Ins. Virgine Americane și diverse insulițe în Pacific.

G. fizică: SUA sunt al 4-lea stat din lume ca suprafață, însumând un relief foarte variat și mult diferențiat. Pornind de pe coasta estică spre cea vestică: Munții Apalași (Appalachian Mountains) se întind aproape paralel cu țărmul Oc. Atlantic; pe o lungime de 2.500 km (din Noua Anglie până în Alabama Centrală); sunt munți vechi, tociți, orientați de la NE spre SV, cu o alt. max. 2.037 (Mt. Mitchell din lanțul Allegheny). În V, paralel cu țărmul Oc. Pacific se desfășoară masivul Munților Stâncoși (Rocky Mountains), care ating alt. max. 6.194 m (Mount McKinley) în Alaska și cu Mt. Elbert 4.399 m alt. (în Colorado). Masivul Munților Stâncoși se întinde sub forma unor lanțuri paralele: în E, lanțul Munților Stâncoși de Nord și al Munților Stâncoși de Sud; în V: șirul munților Cascade (Cascade Range) cu Muntele Rainier, 4.302 m și Sierra Nevada cu Mt. Withney (4.418 m alt.). Aceste două lanțuri închid podișuri interioare vaste: Platoul Columbia, Marele Basin (Great Basin) cu Valea Morții; Platoul Colorado, cu alt. de 1.500-2.000 m. Munții Stâncoși domină Marile Câmpii (Midwestul), care se desfășoară spre E până la Munții Apalași, având o lățime de 1.000 km (întrerupte numai de Munții Ozark (Statul Missouri). La poalele Munților Stâncoși aceste câmpii urcă până la 1.500 m alt. (podișurile Missouri și Nebraska); la E, spre M-ții Apalași, alt. scade până spre 450 in. Câmpia litorală a Atlanticului (Marile Câmpii - Great Plains - sunt drenate în mare parte de Mississippi) este despărțită de lanțul Munților Apalași printr-o zonă de piemont, străbătută de râuri ce formează căderi de apă. Coasta Atlanticului este adânc crestată. Mari deșerturi în S. Nevadei, SE Californiei și V. Arizonei. În afara continentului este arh. Hawaii, în Oc. Pacific; alt. max. vulcanul Mauna Kea 4.205 m. Rețeaua hidrografică este bogată: marele bazin al fl. Mississippi (6.019 km) ocupă tot centrul terit., având mulți afluenți: Missouri, Kansas, Arkansas, Ohio; se varsă în Golful Mexic. În V, în Oc. Pacific se varsă râuri lungi: Columbia, Colorado, Yukonul în Marea Bering; în E, în Oc. Atlantic, râuri scurte: James, Potomac, Roanoke, Neuse etc. La granița cu Canada sunt Marile Lacuri Americane: Superior, Michigan, Huron, Erie, Ontario, unul dintre cele mai mari rezervoare de apă dulce de pe glob.
Clima: cunoaște o mare varietate: temperată în jumătatea de nord; temperat-oceanică pe coasta nord-atlantică și nord-pacifică; subtropicală în S. Precipitațiile, sunt foarte reduse la V de Mississippi, cu excepția feței de la Oc. Pacific, caldă și umedă pe marginea Golfului Mexic; în N, în jurul Marilor Lacuri este cu mult mai frig decât în S. Temp. medie anuală în ianuarie și iulie: New York City: 0°C și 24°C; Chicago: -3°C și 23°C; Nashville: 4°C-26°C; New Orleans: 12°C și 27°C; Denver: -1°C și 22°C; SV Arizonei: 13°C și 33°C; Los Angeles: 11°C și 22°C; Seattle: 4°C și 18°C. Precipitații: New York: 1.070 mm/an; Chicago: 840 mm/an; Nashville: 1.190 mm/an; New Orleans: 1.520 mm/an; Denver: 360 mm/an; Deșertul Arizona: 80 mm/an; Las Angeles: 380 mm/an; Seattle: 810 mm/an.

Floră și faună: 25% din teritoriul SUA (exceptând Alaska și Hawaii) este acoperit cu păduri; în E, păduri amestecate, conifere și foioase; în reg. centrale, prerii (Marile Prerii cu ierburi nu prea înalte) și câmpiile centrale cu ierburi înalte; în Pod. Marelui Bazin; vegetație xerofită; vegetație subtropicală în S. În V, în Munții Stâncoși, păduri de conifere. fauna este foarte bogată, specifică mai ales zonei temperate, dar și arctice, subtropicale și tropicale. Numeroase parcuri naționale și zone de prezervare a florei și faunei, dintre care: P.N. Yellowstone (la S de râul Yellowstone); P.N. al Munților Olimpici (N), P.N. al ghețarilor (N), P.N. al Marelui Canyon (pe râul Colorado) etc.

Populația: SUA ocupă locul III, pe glob, ca număr de locuitori. Populația este formată din 87% albi, l2% negri și mulatri, amerindieni, japonezi, chinezi, filipinezi. Concentrarea max. a pop. în: reg. de la E de fl. Mississippi (70% din pop.), cu precădere în NE, unde există cel mai mare megalopolis din lume; în zona Marilor Lacuri, pe coasta Californiei și a Golfului Mexic. Serviciile ocupă peste 60% din pop. activă: industria mai puțin de 30%, agric.: 3%. Rata natalității: 14,7‰; a mortalității: 8,7‰. Pop. urbană: 76%.

Resurse și economie: SUA reprezintă prima putere economică a lumii. Se numără printre primii trei mari producători mondiali în numeroase domenii: petrol, gaze naturale, cărbune și electricitate (sectorul energetic este deficitar, însă în hidrocarburi); cereale (grâu, porumb); soia, fructe tropicale, creșterea animalelor; culturi de tutun, bumbac; siderurgie și metalurgie neferoasă (aluminiu); constr. de automobile și aeronautice; chimie și electronică; informatică, telecomunicații, cercetări spațiale, energie atomică. Alte resurse: fosfați naturali, uraniu, aur, molibden, bauxită, sare; lemn; pește. Agric. diversificată și extrem de performantă, se caracterizează prin câteva mari centre (centuri) specializate ca: „corn belt” (centura porumbului) în N, la sudul Marilor Lacuri) „cotton belt” (centura bumbacului) în S, „livestock-forest belt” (centura bovinelor și a lemnului) în NV, „dairy belt” (centura laptelui) în NE ș.a. Firmele nord-americane sunt adesea cele mai puternice din lume și au ramificații în țările dezvoltate și în lumea a treia. Unele produse ca: autovehicule, nave, produse electronice ș.a. sunt puternic concurate de Japonia, Germania, Franța. SUA beneficiază de puterea dolarului, a cărui fluctuare, în mare parte dictată de politica americană, se repercutează asupra ansamblului economiei mondiale.

Transporturi și comunicații: rețea de căi ferate, căi rutiere, flotă comercială maritimă și fluvială; transport în spațiul cosmic. Aeroport la: New York, Houston, Los Angeles, San Francisco, Seattle, Chicago, Detroit ș.a.
Orașe: Peste 200 de orașe care au mai mult de 100.000 loc.; cca. 30 de orașe, multe dintre ele porturi, cu milioane de locuitori (cu ariile metropolitane) printre care: New York (7,3 mil.), Los Angeles (3,4 mil.), Chicago (2,7 mil.), Houston, Philadelphia (port), San Diego, Detroit; Dallas, Indianopolis, Baltimore (port), San Francisco, Jacksonville, Milwaukee, Boston, Seattle, Cleveland, New Orleans ș.a. Există peste 2.600 de universități și colegii: cea mai veche: Harvard (1636).

Istoria: Nordul Americii a fost descoperit în jurul anului 1000 de vikingi (Leif Erikson), dar a rămas necunoscut până la călătoria lui Columb, în 1492. Existau, probabil, 1.500.000 amerindieni. În 1565, spaniolii fondează aici prima așezare europeană permanentă în Florida: Sf. Augustin. Compania Londoneză începe în 1607 colonizarea Lumii Noi. Până în 1733, pe coasta de E a Oc. Atlantic, apar 13 colonii engleze. La începutul sec. XVII sunt aduși sclavi negri din Africa pe plantațiile de bumbac și tutun din statele sudice. Conflicte de interese între Franța, Spania și Anglia (spaniolii colonizează Florida; francezii, Canada). În 1733 este fondată Georgia, ca un fort militar britanic împotriva francezilor și spaniolilor și ca un refugiu al deținuților debitori. Coloniile atrag un număr mare de europeni, mai ales pe cei care fug de persecuțiile religioase sau politice. Indienii sunt împinși spre vest. Măsurile discriminatorii ale metropolei față de coloniile nord-americane declanșează mișcări antibritanice, care duc la Războiul de Independentă (1775-1783). La 4 iulie 1776, cele 13 colonii adoptă „Declarația de Independență” a Congresului și rup legăturile cu Marea Britanie. În 1787 este adoptată Constituția SUA (care viază și astăzi), prin care se proclamă SUA ca stat federal cu un regim prezidențial. George Washington este primul președinte ales în 1789. Cucerirea vestului continuă. În 1803 este cumpărată Louisiana de la francezi și Florida (1819) de la spanioli. În 1823, președintele James Monroe declară „doctrina Monroe” prin care nu se mai permite revenirea puterilor coloniale pe continentul american. În 1848-1848: războiul cu Mexico: sunt cucerite Texas, New Mexico și California, granița cu Mexicul fiind pe Rio Grande. SUA atinge coasta Pacificului, iar în 1867 cumpără Alaska de la Rusia. În 1861-1865: Războiul de Secesiune; între sudul care este adeptul sclavajului și nordul care cere abolirea sclaviei. Nordul câștigă; în decursul câtorva decenii SUA devine prima putere industrială a lumii. Prin Pacea de la Paris (1898), SUA anexează ins. Filipine, Puerto Rico, Guam, își extinde controlul asupra Cubei și Hawaii-ului. În 1903: controlul asupra Canalului Panama. În primul război mondial, SUA sunt alături de Antantă. Prohibiția alcoolului favorizează gangsterismul. În 1921-1932: întărirea protecționismului. În 1929 crachul bursier al Wall Street-ului („joia neagră”). Se declanșează o criză econ. (de supraproducție) și socială, fără precedent. 1933-1945: președintele Franklin D. Roosvelt cu politica sa New Deal încearcă să redreseze situația econ. prin măsuri dirijate. În 1941-1945, SUA intră în al doilea război mondial: face un uriaș efort econ. și militar. În 1945 SUA ratifică carta ONU. 1945-1953 (președinte Truman), SUA se opune expansiunii sovietice, exportului de ideologie comunistă; începe războiul rece, care va caracteriza perioada postbelică. Confruntarea între cele două mari puteri: SUA și URSS intensifică cursa înarmărilor și lupta pentru extinderea sferelor de influență. În 1948 este adoptat Planul Marshall. În 1949 SUA semnează Tratatul Atlanticului de Nord; strâng legăturile cu puterile occidentale. 1950-1953 războiul din Coreea în care SUA angajează forțe americane. 1953-1961, președintele Eisenhower practică o politică dinamică în Orientul Mijlociu. 1961-1969 președintele Kennedy (asasinat în 1963) și Johnson se angajează în lupta împotriva sărăciei și a segregației rasiale. În 1962, criza Cubei. În 1964, SUA intervin direct în Vietnam. 1969-1974, președintele Richard Nixon se apropie spectaculos de China (călătorie la Beijing) și ameliorează relațiile cu URSS (acordul SALT). În 1973, SUA își retrag trupele din Vietnam; scandalul Watergate îl obligă pe președinte să demisioneze. În 1977-1981 președintele Jimmy Carter. În 2979 membrii ambasadei americane din Teheran sunt făcuți ostateci, gest luat ca semn al politicii slabe duse de președinte. Mediază acordurile de pace israeliano-egiptene. Urmează Ronald Reagan (1981-1989), care redă politicii externe o aliură ofensivă (intervenția militară în Grenada 1983); relansează economia americană, printr-o politică liberală fermă. Accelerează cursa înarmărilor; este reales în 1984. 1985-1986 se reia dialogul cu URSS (întâlnirea Reagan-Gorbaciov). În 1987 Scandalul „Irangate” (vânzarea secretă de arme Iranului). Se semnează la Washington de către Reagan și Gorbaciov acordul asupra demantelării focoaselor rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa. 1989-1993 președintele George Bush duce o politică de deschidere și dialog cu URSS, paralel cu Secretarul de Stat James Baker; o intervenție militară fermă în Panama. La 21.XI.1990, SUA (George Bush) semnează la Paris „Carta pentru o nouă Europă” prin care confruntarea Est-Vest ira sfârșit oficial. În 1991, SUA conduc forțele multinaționale care intervin cu succes în Iraq (ianuarie) și eliberează Kuwait-ul (februarie). La inițiativa SUA se ține conferința de pace asupra Orientului Apropiat. 1993-1994 Bill Chnton redă prioritatea politicii interne: i~elansare ecoll., reforma sistemului de sănătate, lupta împotriva criminalității și limitarea intervențiilor în străinătate pentru apărarea intereselor vitale ale Statele Unite. În 1994 intră în vigoare acordul de liber schimb semnat în 1992 cu Mexic și Canada.

Statul: este republică federală, regim prezidențial, conform Constituției adoptate în 1787. SUA au 50 de state și districtul Columbia (Washington). Puterea legislativă este exercitată de președinte și de Congres (Senat, 100 membri, aleși pentru 6 ani, câte doi de fiecare stat și Camera Reprezentanților; 1.435 de membri aleși pentru 2 ani); cea executivă, de un cabinet numit și condus de președinte, șef al statului și al guvernului; un vicepreședinte care îl înlocuiește pe președinte în caz de deces sau de dificultăți majore. Multipartitism.

Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum