TURKMENISTAN

In jos

TURKMENISTAN

Mesaj  Vizitato la data de Joi Feb 21, 2008 8:41 pm

Turkmenistan
Denumirea oficială: Republica Turkmenistan
Capitala: Așhabad (400.000 loc.)
Limba oficială: turkmena
Suprafața: 488.000 km2
Locuitori: 4,18 mil. (9 loc. / km2)
Religia: islamism (sunit), creștinism (ortodoxism)
Moneda: manat-ul
Forma de guvernământ: republică
Ziua națională: 27 octombrie

Geografie: T. este așezat în Asia central-vestică. Limite: Kazahstan, Uzbekistan (N și E), Afganistan, Iran (S), M. Caspică (V).

G. fizică: T. este în cea mai mare parte deșertic: Deșertul Karakum, 85% din terit., cu alt. 160 m. La V, țărmul M. Caspice, sub nivelul mării, cu golfuri: Kara Bogaz, Krasnovodsk și cu peninsule: Celeken, Dardja. În S sunt oaze: printre cele mai importante: Murgarb. În S, Munții Kopet Dag (3.000 m alt. max.) la granița cu Iranul. În SV munți mai puțin înalți: Balhanul Mare (1.860 m) și Balhanul Mic (1.777 m). În E, munții Kughitangtan (3.190 m). Ape: Amudaria la E și NE terit.; cursul superior al Tadjen-ului și al Murgorb-ului, care curg spre sud, cea mai mare parte fiind în Afganistan. Din Amudaria pornește către V un canal navigabil și de irigații (1.000 km) care a fertilizat o parte din deșertul Karakum. Oazele din T. erau cunoscute în vechine ca popasuri pe „vechiul drum al mătăsii”.

Clima: este continentală excesivă, foarte aridă, cu veri lungi și călduri mari; precipitații scăzute. Temperatura variază între -33°C și 49°C. Precipitațiile: 100-200 mm/an la câmpie și 400 mm/an în munți.

Floră și faună: Vegetația xerofită sau absentă; accacia și saxaulul (copac fără frunze). Pădurile (cca. 3% din terit.) acoperă pantele munților. Fauna: arharul, căprioara, jderul, porcul mistreț; rozătoare; dropii, fazani. Rezervație naturală în sudul deșertului Karakum.

Populația: este formată din turkmeni (60%), ruși, uzbeci, kazahi, urainieni, kirghizi, tadjici. Concentrarea pop. pe valea Amudariei (cca. 100 loc./km2) și în oazele de la poalele Munților Kopet Dag (cca. 300 loc. / km2). Pe litoralul M. Caspice și în deșertul Karakum, sub 5 loc./km2. Rata natalității: 28,6‰; a mortalității: 6‰. Pop. urbană: 45%.

Resurse și economie: Principalele resurse: petrolul (zona M. Caspice) și gazele naturale (în deșertul Karakum); energia electrică bazată pe termocentrale. Ind. chimică, petrochimică, constructoare de mașini, textilă, alimentară. Alte resurse: sare gemă, cărbune, magneziu, fosforite. Agric.: creșterea animalelor (cămile, oi Karakul, capre). Cultivă intens bumbacul, cereale, viță de vie, pomi fructiferi, legume.

Transporturi și comunicații: Transport maritim (M. Caspică) în legătură cu transportul pe calea ferată care leagă E de V Asiei Centrale. Aeroport la Așhabad.

Orașe: Ciardjon (E), Tasauz (E), Marâ (S), Krasnovodsk (port). Universitate la Așhabd; Academia Națională de Științe.

Istoria: T. este așezat pe anticul drum al mătăsii care Leagă Extrernul Orient cu Europa (Merv, centru urban înfloritor al Asiei Centrale). Sec. VI-IV î. Hr. terit. era populat cu triburi nomade iranice (șaka, sogdieni, parți) făcând parte din Imp. Persan; cuceriți de Alexandru cel Mare; aparțin regatului seleucid, apoi celui bactrian. În sec. VI terit. era împărțit între Imp. Sasanid și turcii occidentali. După sec. VIII, cucerit de arab, se răspândește islamismul; în sec. X se desprind de Califatul arab. Turkmenii (triburi nomade de turci oguzi) din sec. X se stabilesc în Asia Centrală. În sec. XIII T. este înglobat în Imp. Mongol al lui Ginghis Han (1220); în 1360 sub Tamerlan. Din sec. XV-XVII înglobat în Hanatele uzbece, iar sudul cucerit de Persia. Între 1863-1885 T. trece sub dominația Imp. Rus, fiind integrat în Turkestan (sudul Kazahstanului, Kirghistan, Uzbekistan, Tadjikistan și Turkmenistan). În 1918 este proclamată Rep. Sov. Socialistă Autonomă Turkestan când parte din RSFSR. La 27 octontbrie 1924 este proclamată RSS Turkmenă, republică unională din URSS. În 1990 se proclamă limba turkmenă limbă de stat. În 1991 prin referendum, T. se declară independentă și suverană, cu denumirea de azi. În 1991 semnează la Alma Ata acordul de constituire și aderare la CSI, dezvoltă relații cu Turcia și Iranul.

Statul: este republică prezidențială potrivit Constituției din 1992. Puterea legislativă este exercitată de președinte și de Parlament (Majlis); cea executivă de Consiliul de Miniștri, condus de președinte, dar numit de Parlament, ca rezultat al alegerilor legislative. Regim cu largi prerogative ale executivului. Multipartitism.


Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum