UNIUNEA MAYANMAR

In jos

UNIUNEA MAYANMAR

Mesaj  Vizitato la data de Joi Feb 21, 2008 8:49 pm

Uniunea Myanmar (fosta Birmanie)
Denumirea oficială: Uniunea Myanmar
Capitala: Rangoon (2,5 mil. loc.)
Limba oficială: birmana; uzuală: engleza
Suprafața: 678.000 km2
Locuitori: 47,51 mil. (70 loc./ km2)
Religia: budism hinayana, animism, islamism, hinduism și creștinism
Moneda: kyat-ul
Forma de guvernământ: republică
Ziua națională: 4 ianuarie

Geografie: U.M.L. este așezată în Asia de Sud-Est, în Pen. Indochina. Limite: China (N și E), Laos, Thailanda (E), M. Andaman (S), G. Bengal, Bangladesh, India (V).

G. fizică: În N sunt Munții Tibet, cu vf. Hkakabo Razi (5.881 m) care merg spre S (Munții Shin, lanțul Arakan), până la M. Andaman. Coasta de Vest, mlăștinoasă. Podișul Shan ocupă tot E, făcând parte din platoul întins Yunnan (chinez) cu alt. de 910 m. Podișul este împărțit în două, de la N la S, printr-o depresiune adâncă a râului Salween (2.800 km, din care 2/3 străbat Myanmarul). Spre S, podișul intră în M-ții Tenasserim, de unde își pierde treptat caracteristicile de podiș. În pod. Shan este lacul Inle. Depresiunea Centrală este formată din terenuri joase cu unele coline care se îndreaptă de la N la S, cum este Pegu Yoma. Aici se află vulcanul stins Mț-ii. Pope (1.514 m). Apele: Irrawaddy (2.172 km, din care 1500 sunt navigabili până la Bhamo) și afluentul său Chindwin (900 km); Sittang (563 km). În N, lacul Indawgyi (259 km2). În delta râului Irrawaddy sunt pământurile cele mai fertile. Terit. țării mai cuprinde și insulele Ramree și Cheauba, ca și Arh. Mergui.

Clima: tropical-musonică (cald și umed) dominată de musonul de vară (mai-septembrie); cea mâi umedă în iulie. Temp. medie anuală este de 25°C în ianuarie și 31°C în aprilie, la Mandalay în ianuarie 21°C și în aprilie 32°C. Precipitații: la Rangon 2.450 mm/an; la Mandalay 890 mm/an.

Floră și faună: 57% din teritoriu este acoperit de păduri de esențe prețioase (teck); arborele de cauciuc (hevea); bambus. Fauna: tigri, leoparzi, maimuțe, multe specii de păsări, pești.

Populația: birmani (67%); shan, karen, kachin, chin, indieni, chinezi, kayah. Concentrarea pop. în Marea Depresiune, mai ales pe văile fl. Irrawaddy și a afluenților săi și pe coasta Golfului Martabau (de la M. Andaman). Rata natalității: 30,3‰; a mortalității: 9,8‰. Pop. urbană: 26%.

Resurse și economie: M. are o economie de. tip socialist (planificată centralizat), bazată pe agric. majoritar cooperatistă, necompetitivă. M. este o țară săracă deși are bogății minerale: petrol (în Depresiunea Centrală, la Indaw, Yenangyat, Singu, Minbu); cositor, tungsten. Culturi de bananieri, trestie de zahăr, susan, porumb, arahide; predomină orezul (1/2 din supr. cultivată). Exportă: orez, lemn de teck, hevea, bumbac, minereuri metalice (zinc, plumb, cositor, wolfram), ulei vegetal.

Transporturi și comunicații: căi ferate, șosele și vehicule; flotă comercială. Aeroport la Țangun.

Orașe: Mandalay, Bassein, Henzada, Pegu, Myingyan. În 1920 se fundează Universitatea din Rangoon.

Istoria: Birmanezii vin în sec. IX din Yunnan și întemeiază în sec. XI un regat cu cap. la Pagan; sub acesta se va unifica întreg terit. birman, în vremea regelui Anawratha (1044-1077), când se impune budismul ca religie de stat. În sec. XIII năvălesc mongolii (Kubilai) și distrug regatul; câteva secole există regate mici separate (Pegu, Ava, Arakan etc.). În sec. XVII-XVIII europenii instalează primele factorii (ale portughezilor, olandezilor, francezilor și englezilor). Englezii poartă 3 războaie (1824-1885) cu birmanezii și cuceresc țara integrând-o Indiilor Britanice. În 1937 este declarată colonie a coroanei. La 4.I.1948 devine independentă- și ia numele de Uniunea Birmană, care refuză să facă parte din Commonwealth. Revolte, nemulțumiri între minorități, instabilitate economică. În 1962 lovitură de stat; se impune un regim militar dictatorial, cu un partid unic, care conduce țara „pe calea birmaneză spre socialism”. În 1988 o juntă militară preia conducerea (abrogă Constituția) și adoptă o nouă denumire a țării: „Uniunea Myanmar”. În 1990 se fac alegeri și câștigă opoziția, dar, junta refuză să predea puterea. Adunarea Constituantă pregătește o nouă Constituție. Se instaurează instabilitatea socială și criza politică. În 1992 ONU condamnă regimul represiv instaurat de junta militară.

Statul: Este republică prezidențială, potrivit Legii Naționale pentru Democrație din 1990. Puterea legislativă este exercitată de președinte și de Consiliul pentru Instaurarea Legii și Ordinii de Stat; cea executivă de un cabinet numit și condus de președinte. Regim autoritar militar. Multipartitism.


Vizitato
Vizitator


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum